Verificarea incadrarii veniturilor microintreprinderilor in plafonul de 500.000 euro

Pentru Facturare si Gestiune recomandam SmartBill. Incerci GRATUIT!

O data cu inceputul anului 2024, regulile privind incadrarea in sistemul de impozitare pe venitul microintreprinderilor s-au modificat.

Una dintre conditiile care trebuie indeplinite la 31.12.2023 se refera la incadrarea veniturilor in echivalentul in lei al plafonului de 500.000 euro.

Pentru anul 2024, acest plafon exprimat in lei este de: 2.487.300 lei.

Desi plafonul de 500.000 euro exista si in anul 2023, exista un element de noutate pentru anul 2024, introdus prin OUG 115/2023 si anume: limita privind veniturile realizate se verifică luând în calcul veniturile realizate de persoana juridică română, cumulate cu veniturile întreprinderilor legate cu aceasta, astfel cum sunt definite potrivit prevederilor Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare.

Cu alte cuvinte, limita de 500.000 euro nu se refera numai persoana juridica in cauza ci si la intreprinderile legate cu aceasta.

Exemplu

Societatile A, B, C sunt intreprinderi legate. Societatea A aplica regimul fiscal al microintreprinderilor in timp ce societatile B si C sunt platitoare de impozit pe profit.

Chiar daca societatea A indeplineste toate celalalte conditii pentru a fi microintreprindere, in situatia in care cumulat, veniturile celor 3 societati depasesc 500.000 euro, atunci nici societatea A nu va mai putea aplica regimul de impozitare al microintreprinderilor.

Asadar este necesara o monitorizare atenta a veniturilor obtinute la nivelului intregului grup de societati legate.

Dificultati pot interveni in situatia in care organizarea contabilitatii acestor societati se realizeaza in locuri diferite, fiindca va trebui sa existe o comunicare buna a datelor financiare intre societati.

Ce venituri se iau in calculul acestui plafon de 500.000 euro ?

Raspunsul il gasim in normele metodologice la art. 47 alin. (1) lit. c) care arata ca pentru încadrarea în condiția privind nivelul veniturilor realizate în anul precedent, e vor lua în calcul aceleași venituri care constituie baza impozabilă prevăzută la art. 53 din Codul fiscal.

Acest art.53 prevede ca baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile din orice sursă, din care se scad:

• veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
• veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuție;
• veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale;
• veniturile din subvenții;
• veniturile din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pentru pierdere de valoare, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil sau au fost constituite în perioada în care persoana juridică română era supusă impozitului pe veniturile microîntreprinderilor;
• veniturile din ajustări pentru pierderi așteptate aferente activelor financiare constituite de persoanele juridice române care desfășoară activități în domeniul bancar, în domeniile asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil sau au fost constituite în perioada în care persoana juridică română era supusă impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.
• veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi și/sau penalități de întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;
• veniturile realizate din despăgubiri, de la societățile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;
• veniturile din diferențe de curs valutar;
• veniturile financiare aferente creanțelor și datoriilor cu decontare în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora;
• valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării, înregistrate în contul “709”, potrivit reglementărilor contabile aplicabile;
• veniturile aferente titlurilor de plată obținute de persoanele îndreptățite, potrivit legii, titulari inițiali aflați în evidența Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau moștenitorii legali ai acestora;
• despăgubirile primite în baza hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului;
• veniturile obținute dintr-un stat străin cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri, dacă acestea au fost impozitate în statul străin.
• dividendele primite de la o persoană juridică română.
• dividendele primite de la o filială a microîntreprinderii, persoană juridică situată într-un alt stat membru al Uniunii Europene, în măsura în care atât microîntreprinderea, cât şi filiala îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 24;

Pentru determinarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, la baza impozabilă determinată se adaugă următoarele:

• valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării, înregistrate în contul “609”, potrivit reglementărilor contabile aplicabile;
• în trimestrul IV sau în ultimul trimestru al perioadei impozabile, în cazul contribuabililor care îşi încetează existenţa, diferenţa favorabilă dintre veniturile din diferenţe de curs valutar/veniturile financiare aferente creanţelor şi datoriilor cu decontare în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora, şi cheltuielile din diferenţe de curs valutar/cheltuielile financiare aferente, înregistrate cumulat de la începutul anului; în cazul microîntreprinderilor care devin plătitoare de impozit pe profit, potrivit art. 52, această diferenţă reprezintă elemente similare veniturilor în primul trimestru pentru care datorează impozit pe profit; în cazul microîntreprinderilor care devin plătitoare de impozit pe profit, potrivit art. 52, în primul trimestru al anului fiscal, diferenţa respectivă nu reprezintă elemente similare veniturilor în acest prim trimestru;
• rezervele, cu excepția celor reprezentând facilități fiscale, reduse sau anulate, reprezentând rezerva legală, rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, care au fost deduse la calculul profitului impozabil și nu au fost impozitate în perioada în care microîntreprinderile au fost și plătitoare de impozit pe profit, indiferent dacă reducerea sau anularea este datorată modificării destinației rezervei, distribuirii acesteia către participanți sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului sau oricărui altui motiv;
• rezervele reprezentând facilități fiscale, constituite în perioada în care microîntreprinderile au fost și plătitoare de impozit pe profit, care sunt utilizate pentru majorarea capitalului social, pentru distribuire către participanți sub orice formă, pentru acoperirea pierderilor sau pentru oricare alt motiv. În situația în care rezervele fiscale sunt menținute până la lichidare, acestea nu sunt luate în calcul pentru determinarea bazei impozabile ca urmare a lichidării.